Vitamina D

 

 

Vitaminele D reprezintă un grup de vitamine de tip secosteroide liposolubile, produse la nivelul pielii când 7-dehidrocolesterolul interacționează cu radiații ultraviolete de tip B localizate cel mai abundent la nivelul radiațiilor solare. Rolul principal al vitaminelor D este creșterea absorbției intestinale a calciului, magneziului și a ionului fosfat.

Structura chimică

Principalele tipuri de vitamina D sunt vitamina D3 (Colecalciferol) și vitamina D2 (Ergocalciferol). Structural, ergocalciferolul diferă de colecalciferol printr-o dublă legătură între C22 și C23 și printr-o grupare metil la C24. Ergocalciferolul este mai puțin potent farmacologic decât colecalciferolul, ceea ce face ca vitamina D3 să fie preferată pentru utilizarea medicală.

Ergocalciferol ( D2)
Colecalciferol (D3)

 

 

 

 

 

 

 

 

Sinteza vitaminei D

La nivelul pielii, colesterolul este convertit in 7-dehidrocolesterol care în prezența radiațiilor UV este transformat în vitamina D3. Vitamina D sintetizată se va combina cu proteina DBP și va fi transportată la nivelul ficatului unde suferă prima hidroxilare, rezultând calcidiolul ( forma circulantă a vitaminei D). Forma activă a vitaminei rezultă prin adăugarea încă unei grupări –OH în poziția 1 la nivel renal.

 

Surse de vitamina D

Organismul isi ia necesarul de vitamina D in urma expunerii la soare, dar si prin consumul de anumite alimente si suplimente alimentare.

Expunerea la soare: Vitamina D este produsa in mod natural de organism cand pielea este expusa la soare. Cantitatea de vitamina D asimilata depinde de mai multi factori cum ar fi anotimpul (de obicei, este mai putin soare in lunile de iarna), momentul zilei (razele soarelui sunt mai puternice intre orele 10:00 si 15:00), nori si nivelul de poluare a aerului, precum si zona geografica (orasele din apropierea Ecuatorului au niveluri mai ridicate de raze ultraviolete). Potrivit expertilor de la Harvard, o expunere la soare intre 10 si 15 minute, de cateva ori pe saptamana, fara a utiliza protectie solara, este suficienta pentru asimilarea cantitatii necesare de vitamina D pentru o saptamana.

Alimente: De obicei, alimentatia variata si echilibrata reprezinta cel mai bun mod de a asimila vitamine. Nu insa si in cazul vitaminei D. Doar o serie de alimente contin mai mult de 100 UI/per portie: Cod, Somon, Ton, Sardine, Ficat, Carne de vita, Lapte si iaurt, Cereale fortificate, Portocale, Anumite tipuri de ciuperci, Margarina, Galbenus de ou.

Necesarul de vitamina D

Recomandarile generale din ghidurile internationale privind cantitatea de vitamina D necesara pe zi (exprimata in unitati internationale), la persoanele sanatoase, sunt urmatoarele:

Rolurile vitaminei D

Vitamina D stimulează absorbția calciului în intestin și menține concentrații serice adecvate de calciu și fosfat pentru a permite mineralizarea normală a oaselor și pentru a preveni tetania hipocalcemică.

De asemenea, este necesară pentru creșterea și remodelarea oaselor de către osteoblaste și osteoclaste . Fără vitamina D, oasele pot deveni subțiri, fragile sau deformate. O concentrație adecvată de vitamina D previne rahitismul la copii și osteomalacia la adulți. Împreună cu calciu, vitamina D ajută la protejarea adulților în vârstă de osteoporoză.

Se știe că majoritatea ţesuturilor şi celulelor organismului posedă receptorul nuclear pentru vitamina D (VDR): celulele din creier, muşchii scheletici, cord, musculatura netedă, piele, celulele β pancreatice, celulele sistemului imun (macrofage, celule dendritice, limfocite B şi T) . Utilizarea 25(OH)D în reglarea unor procese biologice fundamentale a fost relevată pentru: supresia creşterii celulare, reglarea apoptozei, modularea răspunsului imun, controlul diferenţierii şi funcţiei cutanate, controlul sistemului renină-angiotensină, controlul secreţiei de insulină, controlul funcţiei musculare şi al unor funcţii neuronale.

Datele epidemiologice sugerează că vitamina D poate avea un efect protector împotriva cancerului de colon, cancerului de prostată și de sân și sunt variabile pentru cancerele cu alte localizări.

Tratamentul cu vitamină D la persoanele cu deficit şi hipertensiune arterială a arătat că, în acelaşi timp cu normalizarea valorilor vitaminei D, poate apărea şi o uşoară scădere a valorilor tensiunii arteriale, respectiv reducerea variabilităţii acesteia, ceea ce ar permite îmbunătăţirea prognosticului cardiovascular.

Date din literatură sugerează că vitamina D ar putea juca un rol în prevenirea și tratamentul diabetului de tip 1  și diabetului de tip 2 , intoleranței la glucoză , sclerozei multiple  și alte afecțiuni medicale. Cu toate acestea, cele mai multe dovezi pentru aceste roluri provin din studii epidemiologice, in vitro și pe animale, nu din studiile clinice randomizate considerate a fi definitive . Este nevoie de cercetări consistente, pe termen lung care să susțină rezultatele acestor studii.

Manifestari în cazul deficitului de vitamina D

Cauze:
  • expunere insuficienta la soare;
  • aport alimentar inadecvat;
  • deficit de absorbtie a vitaminei D la nivel intestinal (ciroza biliara, sindrom de intestin scurt, insuficienta pancreatica exocrina, boala Crohn, fibroza chistica , boala celiaca);
  • catabolizare crescuta a vitaminei D (tratament cu barbiturice si anticonvulsivante, hiperparatiroidism primar);
  • pierderi crescute de vitamina D (sindrom nefrotic, dializa peritoneala);
  •  reducerea activitatii 25-hidroxilazei hepatice secundara unor boli hepatice severe

Manifestări în cazul hipervitaminozei D

Aportul unei cantitati prea mari de vitamina D poate fi la fel de periculos ca deficitul de vitamina D. Ocazional, hipervitaminoza D nu prezintă simptome. În cazuri moderate însă pot fi prezente unele dintre următoarele simptome și tulburări: hipercalcemie (cu sau fără demineralizare osoasă), greață și vomă, anorexie, diaree, constipație, albuminurie, poliurie, oboseală musculară și dureri de oase, anxietate și depresie, confuzie, hipertensiune arterială, polidipise, nefrocalcinoză, stoparea creșterii la copii, tulburări de gust, uscăciunea gurii, calcifieri metastatice, leziuni ale endoteliului vascular cu accelerarea procesului de ateroscleroză, nervozitate.

Cauzele ce pot determina apariția hipervitaminozei sunt: consum excesiv de suplimente nutritive cu vitamină D, pacienții aflați sub terapie cu digitalice, care primesc suplimentare cu vitamină D.

Bibliografie:

  1. pubchem.com
  2. https://courses.lumenlearning.com/suny-nutrition/chapter/12-1-vitamin-d/
  3. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/rolul-esential-al-vitaminei-d-sanatatea-organismului
  4. https://www.universfarmaceutic.ro/stiinte-farmaceutice
  5. researchgate.com

Articol realizat de: Adriana Necula

X